Carti & reviste (septembrie)

Franta, ghid complet
Editura Aquila, 65 lei

„Acest ghid cuprinde hartile originale in limba engleza.“ Daca n-ar avea marcat pe pagina de garda, cu o uluitoare lipsa de grija (sau de politete) fata de susceptibilitatea anglofoba a francezilor, acest avertisment (care nici macar nu este exact, cata vreme doar titlurile hartilor sunt cele ale originalului englez), aceasta editie romaneasca din seria Insight Guides ar putea fi considerata fara cusur. Are umor, limpezime, informatie de buna calitate, obiectivitate, ilustratii bine alese care, tehnic vorbind, sunt si admirabil reproduse.

• Duminică, 21 decembrie 2014, ora 20.00 va avea loc premiera naţională a piesei de teatru ,,Declick”,…
• Introducere in CABALA

Altfel spus, ne aflam in fata unei calauze atotstiutoare, dar care, in plus, are gusturi subtiri, experienta vilegiaturistica si o incantatoare vioiciune de spirit. Ghidul poate fi purtat sub brat, in tren sau avion in drum spre Franta, poate fi consultat cu spor in timpul unei plimbari pe Valea Loirei sau pe sub castanii din Tuileries, dar, la fel de bine, poate constitui o lectura de sine-statatoare, ca un roman sau ca un eseu de buna calitate. Iata introducerea in materie, lapidara si elocventa: „Aproape simetrica – hexagonala – ca forma, Franta, a patra tara a lumii ca bogatie, este cea mai numeroasa natiune a Europei de Vest, cu toate ca s-ar incadra cu usurinta in statul Texas.

Este un tinut rural,  cu peste 60 de milioane de locuitori imprastiati prin tara. Cea mai mare industrie a natiunii este productia de bunuri alimentare.“ Sec (precum beaujolais-ul) si la obiect, cu o binevenita nuanta de asprime. tinand seama de faptul ca Franta primeste anual 77 de milioane de vizitatori, fiind astfel cea mai populara destinatie turistica din Europa, si ca, prin urmare, stie sa se recomande singura, lasandu-si prestigiul sa vorbeasca, prezentul ghid isi propune sa aseze in lumina doar aspectele putin stiute ale profilului acestei tari, ca si trasaturile care constituie unicitatea natiunii franceze, cea care, intr-o lume tot mai conformista si mai nivelata ca personalitate, a inventat cuvantul elita.

Orgasmul si Occidentul
Robert Muchembled
Editura Cartier, 28 lei

Emotie individuala aproape incomunicabila, dar si realitate culturala, orgasmul tine de experienta colectiva, dar in acelasi timp evadeaza din aceasta. Istoria orgasmului este cea a trupului ascuns, a dorintelor interzise, a carnii intemnitate de tabuuri si de diferite forme de morala. Stocate in strafundurile arhivelor si bibliotecilor, documentele privind aceasta viata fizica, adesea libertina, sunt, totusi, extrem de numeroase si poseda o surprinzatoare forta evocatoare. Cartea lui Robert Muchembled scoate la iveala izvoare documentare fascinante, care ne invita sa privim cu alti ochi un trecut adesea trunchiat de cenzurari virtuoase si sa realizam ca sublimarea pulsiunilor erotice, dincolo de simplul ascetism religios, a constituit motorul ascuns al dinamismului occidental.

Ce cautau arheologii in Bulgaria?
Science et avenir nr. 713/2006

Principalul dosar al numarului relateaza aventura unei descoperiri uluitoare: in Kanzanlak (Bulgaria) a fost identificata o noua Vale a Regilor. Desi pe teritoriul vecinilor nostri de la sud au fost descoperite zeci de comori tracice, nici una nu are importanta arheologica si dimensiunile colosale ale tezaurului scos recent la iveala in Kazanlak, in preajma vestigiilor capitalei antice a regatului trac, Seuthopolis. Kilogramele de aur manufacturat, care continua sa fie aduse la suprafata ca dintr-un corn al abundentei, configureaza, probabil, cea mai importanta comoara europeana din toate timpurile.

Introducere in arta portretului
Pour la science nr. 345/2006

Intr-o grota calcaroasa din Vilhonneur, Franta, un speolog a facut apel la stiinta arheologului Jean François Baratin ca sa desluseasca misterele unei stranii picturi parietale. Artistul primitiv care zugravise peretii fusese neindemanatic dar eficient: pe o mica suprafata uscata si plana, mana sa tremuratoare schitase niste ochi, un nas si o gura. Aceasta pictura rupestra este cea mai veche reprezentare cunoscuta a unei figuri umane. Alaturi de ea, a fost descoperita si imaginea unei maini in negativ, precum si scheletul unui om din epoca Cro-Magnon.

Au facut-o, o vor mai face
Science & Vie nr. 1.066/2006

Sub titlul generic Ils l’on fait! (Au facut-o), revista se apleaca, folosind un generos fond de imagini, asupra celor mai recente evenimente si recorduri stiintifice inregistrate pe plan mondial. Spicuim, din cele noua pagini dedicate descoperirilor: 

 Chile, 18 mai. Niste astronomi europeni au identificat, in jurul unei stele asemanatoare Soarelui nostru, situata la 41 de ani-lumina, un sistem alcatuit din trei planete a caror masa nu o depaseste pe cea a planetei Neptun. Este vorba despre primul sistem planetar care seamana cu sistemul nostru nu doar prin micile sale planete, ci si prin braul de asteroizi. Pe 23 mai, o echipa franco-japoneza a pus la punct o noua tehnica de vizualizare a activitatii cerebrale, numita Imagine prin Rezonanta Magnetica de Difuziune (IRMd). Mai fina si mai rapida decat tomografia prin emisie de pozitroni (PETscan), ea se sprijina pe semnalarea miscarilor aleatorii ale apei in celulele creierului.

Germania, 9 mai. In premiera, Thomas Holstein si echipa sa au reusit sa filmeze, cu ajutorul unei camere ultrarapide, care putea sa inregistreze circa 1,4 milioane de imagini pe secunda, fenomenul ce ar putea fi calificat drept cel mai rapid proces celular din natura: explozia, in contact cu prada, a nematocistelor – adica a celulelor pline cu otrava care acopera tentaculele anumitor meduze sau hidre. Practic, celulele respective ejecteaza un stilet, de fapt un minuscul ghimpe, care poate strabate cochilia unui crustaceu cu o putere similara celei a unui glont de pistol.

Pe 8 iunie, in Australia, a fost transata o problema aflata de multa vreme in dezbatere. Stromatolitii – roci calcaroase sedimentare cu forme complexe – sunt, intr-adevar, niste fosile. In urma analizei morfotipice operate de catre o echipa de la Strelley Pool Chert, s-a demonstrat ca diversitatea lor structurala nu poate fi decat opera unor bacterii care „au lucrat“ cu 3,5 miliarde de ani in urma.